Sophia Loren - frumusetea nu are varsta

Hello

Pe site-ul Pe tocuri am vazut un articol despre Sophia Loren, care la 75 de ani este prezenta in top 10 al celor mai frumoase femei din lume.

Topul realizat de Sally Allen, fashion expert, Sophia Loren ocupa locul 10. In clasament mai figureaza, pe locul 6, Helen Mirren (64 ani) si Catherine Deneuve (66 ani), pe locul 5. Daca e sa analizam topul in functie de varsta, observam ca Charlize Theron (34 ani) este cea mai tanara vedeta. Ea ocupa locul 7.

Si pentru ca stiu ca esti curioasa sa afli cine e pe primul loc, iti spun ca Penelope Cruz (36 ani) se afla in fruntea clasamentului. Ea este urmata de Claudia Schiffer (39 ani) si de Kristin Scott Thomas (49 ani). (sursa: libertatea.ro)

Inca din copilarie am fost fascinata de frumusetea acestei actrite. Este uimitor cum la varsta sa, inca mai poate face parte din astfel de clasamente. Se pare ca frumusetea nu are varsta.

In continuare, m-am hotarat sa va prezint cateva detalii legate de viata Sophiei Loren.

Sophia Loren, numele de scenă al Sofiei Scicolone (n. 20 septembrie 1934, Roma, Italia), este o actriţă italiană de film.

Biografia
Fiica ilegitimă a inginerului Riccardo Scicolone şi a profesoarei de pian Romilda Villani, Sofia s-a născut la Clinica Regina Margherita din Roma. Nu după mult timp se mută împreună cu mama de la Roma la Pozzuoli, nu departe de oraşul Napoli, loc unde îşi petrece copilăria şi parte din adolescenţă în timpul războiului, în condiţii economice precare.

La 15 ani a plecat către Roma în cautarea succesului. Împreună cu mama sa, care în 1932 câştigase un concurs ca sosie a Gretei Garbo, a debutat în filmul Quo Vadis?. A participat la mai multe concursuri de frumuseţe printre care şi Misss Italia în 1950 (unde a câştigat titlul de Miss Eleganza, titlu creat special pentru ea).

A pozat pentru mai multe photonovels şi a participat la mai multe filme în roluri marginale care puţin câte puţin o făceau să iasă în evidenţă, acestea fiind axate mai mult pe calităţile sale estetice. Într-un singur an au fost aproximativ 15 filme în genericul cărora ea a apărut atât cu numele de Sofia Scicolone cât şi cu pseudonimul de Sofia Lazzaro.
Joacă în filmul lui Giovanni Roccardi, Africa sotto i mari (1953) unde tânăra Sofia îl întâlneşte pe cel care ar fi devenit apoi soţul său, producătorul Carlo Ponti, care a rămas impresionat de potenţialul său şi i-a oferit un contract pe şapte ani.

S-a căsătorit de două ori cu Carlo Ponti, prima dată în septembrie 1957, dar din moment ce, în acea perioadă, divorţul nu era legal în Italia, cuplul riscă să fie acuzat de concubinaj (Loren) şi de bigamie (Ponti). Astfel cei doi au emigrat în Franţa unde au devenit cetăţeni francezi şi Ponti a putut să divorţeze de soţia lui Giuliana Fiastri şi s-au căsătorit pe data de 9 aprilie 1966 la Sevres (Franţa).

Din acest moment cariera Sofiei a prins aripi. La început a jucat în filme ca: Carosello napoletano (1953), L'oro di Napoli (1954) şi La bella mugnaia (1955).

Apariţia ei pe coperta celebrei reviste Life Magazine în 1955 marchează începutul carierei internaţionale, datorită frumuseţii sale (care nu a ameninţat să umbrească aspectul artistic) precum şi a talentului său înnăscut ca actriţă.

Începând cu 1956 interpretează şi în limba engleză în principalele producţii din SUA
În timp, se va afirma din ce în ce mai mult ca o adevarată icoană a cinematografiei italiene în lume; definitiva consacrare ca actriţă va veni cu Premiul Oscar câştigat în 1961 pentru interpretarea din filmul său simbol La ciociara de Vittorio De Sica într-un rol care fusese refuzat de Anna Magnani.

Împărţită între Italia şi Hollywood joacă în numeroase filme de succes alături de cele mai mari staruri mondiale, filme conduse de regizori ca: Vittorio De Sica, Mario Monicelli, Ettore Scola, Dino Risi, Mario Camerini, Charlie Chaplin, Sidney Lumet, George Cukor, Michael Curtiz, Anthony Mann şi André Cayatte. Interpretează roluri în opt filme regizate de Vittorio De Sica, completată deseori de actorul Marcello Mastroianni.

Nicio actriţă italiană n-a ajuns vreodată la o asemenea popularitate internaţională. Fericirii aduse de succesul profesional i se adaugă cea a maternităţii când se nasc cei doi fii Carlo Jr. in 1968 si Edoardo in 1973.

În 1982 în urma vechilor probleme cu fiscul italian, este acuzată de evaziune fiscală şi închisă, rămânând timp de 17 zile în penitenciarul din Caserta. Responsabilitatea evaziunii fiscale a fost atribuită apoi impresarului său, dar nu i-a fost uşor să remedieze proasta publicitate creată faţă de opinia publică italiană.

În anii 80' s-a ocupat aproape numai de participarea la producţii TV: Sophia: Her Own Story film autobiografic pentru televiziunea americană după romanul omonim, Madre coraggio (1986), Mamma Lucia şi remake-ul filmului La ciociara (1988) de Dino Risi: singura excepţie a fost filmul Qualcosa di biondo (1984) în care joacă alături de fiul său Edoardo.

În 1994 Robert Altman a vrut-o în filmul Prêt à porter.

În anul următor a fost partenera lui Jack Lemmon şi Walter Matthau în That's amore - Due improbabili seduttori, iar în 1997 a interpretat rolul de mamă a unui băiat evreu care voia să devină comunist, în filmul Soleil de Roger Hanin.

În 2002 a jucat în Cuori estranei, condus de fiul sau Edoardo Ponti iar în 2004 a jucat în filmul Peperoni ripieni e pesci in faccia de Lina Wertmulle. Dar cel mai mare succes îl va avea în serialul TV Francesca e Nunziata (2001) iar în 2004 joacă alături de Sabrina Ferilli în La terra del ritorno.

A interpretat rolul unei maici într-o publicitate tv împreuna cu Christian De Sica şi Elisabetta Canalis.

În 2006 a pozat pentru Calendario Pirelli 2007.

În februarie 2007 iese filmul Saturno Contro de Ferzan Ozpetek, coloana sonoră a filmului fiind melodia Zoo be zoo be zoo interpretată de Sophia.

În februarie 2009 în noaptea decernării Oscarului a premiat împreuna cu alţi actori, câştigătoarea statuetei la categoria cea mai bună actriţă protagonistă, Kate Winslet. În acelaşi an, după o absenţă destul de mare din lumea cinematografiei este chemată de Rob Marshall pentru a o interpreta pe mama protagonistului în Nine, omagiu muzical 8½ de Fellini.

In 2010 se reântoarce il lumina reflectoarelor şi devine protagonista miniseriei La mia casa è piena di specchi , inspirată din cartea autobiografica a surorii sale Maria Silicone . Sophia o interpretează pe mama sa Romilda .

Have a sunny day!

Kiss